vine Crăciunul!

vine Crăciunul și colindele îmi cântă la fereastră, în căști și prin cap. am agățat beteală prin brad, prin păr și prin oameni. mi se strânge inima când mă gândesc că e primul Crăciun fără mama, dar am așa de multe lucruri pentru care să zâmbesc că nu pot lăsa singura notă falsă să-mi strice toată melodia.
în fiecare an, perioada aceasta îmi dă o energie pozitivă naturală și autentică, pe care o folosesc la maxim. mă simt ca un foc de artificii. îmi place să alerg după cadouri, să fac ceva cu mâinile mele pentru cei dragi, indiferent că e vorba de prăjituri, decorații sau pur și simplu un ceai. căldura oricărui gest mă învăluie în veselie, parcă aș fi mâncat 3 cutii de bomboane cu ciocolată.

în fiecare an, parcă plutesc printre mii de motive să zâmbesc. că e o plimbare prin frig și ger cu sora mea, în care împrăștiem voie bună, bomboane, îmbrățișări și zâmbete trecătorilor, că e un colind descoperit de curând, sau ceștile cu reni și fulgi de zăpadă, volumele Harry Potter pe care le citesc în fiecare an în această perioadă, reprezentând propriul meu cadou și cel mai bun dintre toate, că sunt momentele pline de culoare din jurul bradului și privirile furișe pe geam să vezi dacă ninge, gândurile bune îndreptate către cei mai puțin fericiți, parfumul de portocale și scorțișoară care plutește în căldura aproape moleșitoare a camerei mele, sau vechiul și clasicul playlist de colinde cu Sinatra și Celtic Woman, iubesc perioada aceasta.

promit să fiu cuminte și să împroșc cu voie bună orice Grinch care îmi iese în cale.

playlist de Crăciun, cu mere coapte, nuci și scorțișoară, gata scos din cuptor: http://www.youtube.com/playlist?list=PLhcnHz5xhl2qULO56RWpbm5ZU15IBuwqN
a se servi cu vin fiert și biscuiți :)

4 years time

Pe principiul "hai să condensăm timpul și să zburăm fericiți" am reușit să zipp-uim o mulțime de momente frumoase în doar 2 zile de vis.
Aventura a început cu wake-up call-ul lui Cati. Evident că eu nu mi-am auzit alarma și drept urmare, am plecat cu o oră și ceva întârziere la Gura Râului unde, după câteva ore de somn și de mers cu mașina, ne aștepta ceata lui Pițigoi.
Și-am purces, temerari și tineri, către Arka Park, unde ne-am cocoțat și julit și jucat până n-am mai putut. Și m-am dat pentru prima dată cu tiroliana. Înafară de câteva julituri în genunchi și în coate, nimeni n-a plâns după mama. Înafară de Daviduț.
Întorși după război, ne-am pus, neică, pe cântat. Vlad mi-a făcut poftă de Taxi și Andrieș, iar Simi mi-a adus aminte de o melodie dragă de la Noah and the whale. And it was sun, sun, sun and fun, fun, fun.
Ostoiți de grătarul regesc, ne-am pus și mai abitir pe cântat. Ce-a ieșit, nici nu vă puteți imagina.
La crăpatul zorilor, dormeam claie peste grămadă, dar fericiți. Și tot așa am rămas când ne-a ciocănit soarele în geam și-am început alinierea pe lângă chitare și pe lângă micul dejun arhaic: roșii de grădină cu brânză de țară și pâine ardelenească.
Să vă zic că am crezut că portul popular de duminică și la zilele de sărbătoare este doar un mit?
Ei bine, m-am înșelat. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-am înșelat. Cu acești doi ochi ai mei am văzut oameni pe ulițele din Gura Râului purtând fote, catrințe, ii și pălării tradiționale, respectând sfânta zi de Duminică și canoanele strămoșilor.
Dragii mei, mi-a stat inima. Mi-a stat în frumosul Sibiu și în fermecătoarea Sighișoară.
Dacă în Sibiu m-am uitat lung la Palatul Brukenthal (pe care sper să-l vizitez destul de curând), în Sighișoara îmi venea să pup pietrele (chiar și pe cele de mormânt!), așa de pe sufletul meu este cetatea colorată, plină de flori și soare, pompând istorie și viață prin toți porii.

Și chiar dacă sunt obosită și am febră la mâini (de la parcul de aventură) și la ochi (de la minunățiile pe care le-au mângâiat), nu voi da log off acum. Mai am câteva pagini din "Iubita mea, Sputnik" de Murakami. Un singur cuvânt îmi joacă pe buze. Fericire.

PS - Am promisiunea lui Cati că mâine voi avea și câteva cadre cu SuperGirl plecată în aventură, deci stați pe aproape și ascultați melodia care îmi invadează camera: