vineri, 18 iulie 2014

to beat, beat, beaten

yeah, that's how I feel.
rage is pumping my head with ideas, while my mind fights to set itself to sweet freedom.
beaten.
yeah, that's the word.
thought that the dust of time would lay soothing oblivion over it.
beaten and raging white trash kid, that's me these days.


duminică, 29 iunie 2014

Din iubire

Oamenii nu mai vor să fie desăvârșiți.
Oamenii nu mai pun pasiune în lucrurile pe care pasiunea ar trebui să le dicteze.
Ne-am specializat în prietenii virtuale, în despărțiri care trec ușor, în ignorarea a tot ceea ce ne-ar sensibiliza pentru că știm că la un anumit nivel ne-ar face să suferim. 
Nu mai iubim muzica aceea care îți trezește melancolia și o desenează în tonuri de la intens la șters.
Nu mai iubim compania celor care știu să ne trezească sufletul și să ne cultive mintea.
Ne ferim de locurile care ne oferă o altfel de cunoaștere decât cea a orașului boem și plin de viteză. Am ajuns chiar să nu le mai înțelegem.
Nu ne mai scriem scrisori.
Nu ne mai punem sentimentele îm gesturi care ar putea trăda slăbiciunea față de o altă persoană.
Ne e teamă să ne expunem. Ne e teamă să suferim chiar și puțin.
Uitați-vă la noi. Ne-am cultivat sarcasmul și simțul bășcăliei și ne uităm cu teamă și timiditate către orice ne amintește de naivitate, fie ea de orice fel.
Văd zi de zi oameni care se rup de alți oameni din egoism, din teama de respingere și care se dedică apoi cu pasiune tuturor mijloacelor care i-ar putea ajuta să uite. Se pierd într-o mare de prieteni, se ascund în rețelele de socializare și în sticle de bere în cluburi cu muzică tare și proastă. Și pun pasiune în aceste lucruri care îi ajută să uite.
Punem pasiune în crearea de device-uri noi, în business, în politică.
Sunt puțini cei care încă iubesc sincer și nu se tem să o arate. Sunt puțini cei care pun pasiune în iubirea lor către oameni, muzică, natură, artă, istorie și tradiții.
Mi s-a spus de mai multe ori că nu m-am născut în timpurile potrivite. Nu pot să contest acest lucru, dar știu sigur că înot cumva împotriva curentului.
Și sufăr pentru că oamenii nu mai vor să fie desăvârșiți. Și ceea ce mă doare și mai tare e că nu numai că nu mai vor să fie desăvârșiți, oamenii nu mai vor să fie nici simpli.
Și pierdem exact sensul existenței noastre. Ne-am născut să iubim. Să punem pasiune în creație și s-o oferim altor oameni. Din iubire. 

joi, 26 iunie 2014

furtună

miercuri a trecut ca o furtună.
am realizat abia pe la 3 că îmi este foame.
abia la 7 am plecat de la birou.
abia la 8 mi s-a făcut dor de tine.
dor-dor.
abia la 9 mi-am potolit setea și-am câștigat un pet la Bergenbier.
abia la ora 12 ai plecat și iar dor-dor.
ascult Phil Harris pe bere și da, știu că nu știi cine e, dar ce contează?
mi-ești atât de drag că uneori îmi imaginez că te pot face mic-mic-mic de tot și te pot pune în buzunar.
așa pot să te iau cu mine peste tot.
și când mi se face dor-dor pot doar să te scot din buzunar, să naufragiez o secundă-două-trei în marea care se tulbură în ochii tăi, apoi să te ascund după ureche. să-mi șoptești de dor-dor.

miercuri a trecut cu furtună. mai e puțin. puțin și vom fi iar pe căi separate, baricadate, împrejmuite. pun pariu că eu o să pun și sârmă ghimpată, să-mi fie drumul lin și calea ușoară. iar ea o să te primească cu brațele deschise și bronzate.
dar hai să nu ne întristăm. m-ai sunat deja de 2 ori în 10 minute, iar eu am refuzat să-ți răspund ca să pot să încapsulez acest sentiment într-un post peste care să pot trece mai târziu. când o să-mi fie dor-dor și tu vei fi deja târât, umilit, murdărit, dar în brațele ei.
iar eu voi fi în furtună, furtuna mea.