Primul și ultimul examen

Mi-aduc aminte primul examen la facultate. Management cu dl Papuc. Mi-aduc aminte cât de tare m-a motivat lucrarea de seminar dată cu o zi înainte de examen. Luasem doar 7. Conta doar 1 punct și teoretic, îl luasem. Dar dl Papuc a avut grijă să ne dea subiecte mult mai dificil construite și mai în detaliu decât materia pe care o aveam de învățat pentru examinarea finală. Mi-aduc aminte cum am ajuns acasă și tot ce am făcut din momentul în care am intrat pe ușă și până a doua zi, ora 9, a fost să citesc și să rezolv probleme.
Am luat 10, fără câteva sutimi. Nu îmi mai amintesc exact. 9,70 sau pe aproape. Important e că în noaptea aceea albă nu m-am gândit decât la cum să fac să nu ratez niciun detaliu. Și la ochii mamei. Nu voiam să mi-i imaginez triști. Voiam să îi văd radiind de bucurie.
5 ani mai târziu, mă aflu în fața ultimului examen din ultimul an la FAA. Și tot la ochii mamei mă gândesc.
Mai am puțin, dar deja o simt cum zâmbește. Și de data asta maria e plictisitoare și profesorul și mai și. Așa că mă bucur că mă pot gândi încă la mama mea și la zâmbetul ei.

Aceasta este o bucată din copilăria mea, basmul meu preferat:
Ochii Mamei - Basm Japonez
    
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Iubesc faptul că...

nu-mi mai dai fluturi în stomac. mă faci să plutesc, ușor, calm, nu foarte sus, ci aproape de suprafață. aproape de tine. de oameni, de mirosul pământului și sunetul pașilor. aproape de mine, așa cum mă văd reflectată de lumină în ape liniștite. și avem sens iar, nu prea mult, dar îndeajuns cât să ne simțim fericit de gradați, măsurați și cuantificați. ca 50 ml de fericire într-un vas Berzelius.
Iubesc faptul că în loc de fluturi, ne-au crescut aripi.  

Ron Pope - A Drop In The Ocean

Mi-am pătat sufletul cu suc de mere

De fiecare dată când disperi şi nu sunt acolo, adu-ți aminte, cortexul uman a dezvoltat o întreagă zonă în creier numai pentru speranță. De fiecare dată când te vei simți social respins, maltratat și incapabil să te amesteci în mulțime, când valul de oameni reci și necunoscuți te va naufragia în siguranța izolării și semi-depresiei, adu-ți aminte că există o explicație științifică pentru fiecare reacție la mediul extern. Suntem programați să fim sociali, dar să reținem foarte puține chipuri și să asociem și mai puține nume cu ele. De fiecare dată când străini ne sunt cei pe care i-am cunoscut în detaliu, cu care am împărțit clipe, gume de mestecat, păreri, vise, momente de electricitate oculară, când irisul se transformă în cer, iar cerul te urcă, și scările lui te duc mai aproape de stele decât dacă ai zbura cu o rachetă spațială a NASA direct prin miezul lor de foc, de fiecare dată când cunoști cum își bea cafeaua și că îi place parfumul ierbii și că detestă înghețata de vanilie, iar toate astea se transformă în ceață și sufletele voastre în piatră, atunci merită să te dai cu hipotalamusul de toți pereții. De fiecare dată când relațiile cu oamenii sfârșesc prost, te refugiezi în rămășițele indestructibile din tine. Suntdefiersuntdefier. Autodistructiv. Distrugi toate amintirile fizice. Te chinui să scoți pete de suc de mere de pe fața de pernă și de pe sufletul tău. Și bei/fumezi/tragi/plângi/alergi/dansezi până pici lat. Schimbi număr de telefon, schimbi cercul de prieteni, schimbi viața ta de zi cu zi și ritualul din zori de zi. Nu mai aștepți pe nimeni să intre la duș. Nu mai pregătești micul dejun. Un iaurt e de-ajuns. Și poți să lași liniștit vasele în chiuvetă. De fiecare dată când se întâmplă să dai peste un loc, un parfum, un vechi prieten, amintirile te năpădesc, dar trăiască judecata și cortexul prefrontal, n-ai să schițezi mai mult de un zâmbet la întrebarea aia pe care o aștepți cu teamă și ură "Și... mai știi ceva de...?" De fiecare dată, ai răspunsul potrivit. Să nu se vadă. Să nu se simtă. Să creadă că totul e bine. Doar așa o să poți să crezi și tu că e bine. Și-apoi dai de fotografia/șoseta/ceașca/frontala/tricoul sau prosopul ĂLA, căzut după dulap. Cine naiba te-a pus să faci curat? Te poți spânzura și de o lustră murdară. Dar te respecți. Și fiecare explicație științifică se duce naibii. S-au sinucis toate procentele. Am strâns de gât toate ecuațiile. Și tu ești aici. Interval deschis, eu la un capăt, tu la celălalt.