duminică, 24 ianuarie 2010

duminică

azi e una din acele zile în care soarele îți întră pe fereastră direct în suflet.
azi e ziua în care zuzele vor juca monopoly.
și vor face o broșă roz din fimo.
și vor asculta cîntece de munte.
va mirosi a cozonac.
și-a gînd curat.
și-a prietenie.

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Post Scriptum

este inevitabil să nu zîmbesc cînd mă gîndesc la tine. e imposibil să opresc căldura asta dulce să-mi cuprindă sentimentele și să-mi calmeze fiecare tresărire sau cadență a inimii. te-am iubit. da, te-am iubit. dar mai mult decît asta contează că prin tine am reușit să ajung acolo unde nu mi-aș fi imaginat că voi păși, acolo unde nu credeam că-mi va adia gîndul nebun sau unde privirile mele erau oarbe sau pur și simplu nu vedeau dincolo de viața de zi cu zi, mică și urîtă. mi-ai înseninat zilele, chiar dacă uneori tot tu mi-ai furat și nopțile. sunt pierdută în cuvinte, pierdută în amintiri, pierdută de tine și de noi, dar totuși acum mă regăsesc mai mult ca niciodată ca făcînd parte din lumea ta, acum cînd îmi e cel mai mare dor de tine. te-am iubit pur și simplu pentru că ai un suflet. pentru că ai un suflet pur și simplu. pentru că ești calm, deși eu sunt furtună, pentru că ești modest și sincer. pentru că iubești lucrurile primare, dar curate. tot ceea ce faci e neprefăcut, nestudiat, familiar și spontan.
poate e totul în mintea mea, în care caz acolo vreau să și rămînă, dar cred că te-am iubit din cauza sentimentului sincer de cinste pe care îl emană prezența ta. și poate pentru că mă faci să zîmbesc. aproape mereu.
tu m-ai văzut și singură, fericită și euforică. m-ai prins în palmele tale de atîtea ori. ai urmărit razele soarelui aprinzîndu-se la răsărit pe chipul meu. mi-ai spus și lucruri pe care nu voiam să le aud, dar niciodată nu m-ai îndepărtat. împreună am pășit în același ritm, în aceleași locuri, prin aceleași amintiri și vise... mi-ai auzit respirația aprinsă de noapte. mai ții minte cînd ne-a prins ploaia? sau cînd rîdeam amîndoi? sau noaptea aceea cu stele? mai ții minte cum mi-am pierdut reacția și cuvintele cînd tu mi-ai pus cea mai simplă întrebare dintre toate?
știu că mai citești și tu ce zmîngălesc pe-aici și sunt curioasă dacă vei avea vreo reacție. oricare va fi ea, eu vreau să ști că te-am iubit. te-am iubit și-atît.
dacă îți amintești de momentul în care ți-am cîntat melodia asta, atunci poate mai există speranță...
iar dacă nu, nu-i nimic, ține minte, te-am iubit eu, nu oricare.
ps - și în loc de „ps. i love you” îți zic ție, bă, i miss you...

The Pogues - Love You 'Till the End
Asculta mai multe audio Muzica

vineri, 22 ianuarie 2010

leapșa muzicală...


Cum nu prea sunt pe planetă zilele astea, m-am hotărît să mai scot o leapșa de la naftalină. Eu o am de la Pikchiu.
Care mai vrea, să ia cu pîine, cum s-ar spune...
Revin cu tristețile mele de provincială umpic :) mai încolo. Enjoy leapșa...

1.Esti barbat sau femeie?
Man, I feel like a woman!

2.Descrie-te
Live Wire :D.

3.Cum se simt oamenii in preajma ta?
You know I’ll be there for youuuuuuuuuuu!

4.Cum ti-ai descrie relatia anterioara?
Aiaiaiai, mon Dieu!

5.Dar pe cea actuala?
Te iubesc, dar nu-mi dau seama. :)

6.Unde ai vrea sa te afli acum?
In your wildest dreams ;)

7.Ce parere ai despre iubire?
Love you till the end, see you at the bottom :D

8.Cum e viata ta?
Un cîmp auriu, două cîmpuri aurii. This is the life.

9.Ce ai cere daca ai putea sa-ti pui o singura dorinta?
Timpul vieții ni-i scurt, hai să-l facem curat...

10.Spune ceva inteligent.
Why worry? Let it be...

duminică, 17 ianuarie 2010

ziua visez, noaptea nu dorm


Gotan project&yann tiersen - Bagatelle
Asculta mai multe audio Muzica
Examen, ciocolată caldă, Edith Piaf, Teatrul Nottara, metrou Piața Romană, toate s-au derulat în ritm alert. O nouă colegă de cameră, parfum de portocale, eu, aici, tu, departe, ei acolo... nici nu mi-am dat seama cînd ți-ai pus buzele peste ale mele, dar știu că atunci cînd am deschis ochii nu mai erai acolo. Crețul meu rîde de mine, iar eu o las pentru că o iubesc. Apoi ea plînge pe umărul meu și mă lasă să îi împletesc părul după ce o împac. Încerc să deschid ochii, dar se aude un zgomot spart, cioburile sunt peste tot, camera e plină de oameni pe care aproape că nu îi cunosc, toți rîd de mine și de farfuriile mele. Numai tu, tu strîngi cioburile și îmi mîngîi părul. Nu mai plînge, sunt aici... Alcoolul îmi golește mintea și-mi umple trupul de o amorțeală roșie și ciudată. Ochii îmi sunt goi, iar lacrimile reci. Toate, toate, aleargă încoace și încolo în sufletul meu, pe ritm de chitară dezacordată. Deschid ochii... Am visat? Nu mai știu ce e real și ce nu. Noaptea cade la fereastră, o noapte pe care nu vreau s-o împarți cu mine. Din tot ce ai, doar o lacrimă să-mi dai. Lacrimile tale, diamantele mele. And diamonds are suppose to be a girl’s best friend.Sună telefonul. E Cristina. Păi parcă am mai avut examenul ăsta odată. Sentimentul de deja-vu mă stoarce de orice energie, mă dezbracă de realitate și logică. Te văd furios, aruncînd cu lucruri în jur. Nu înțelegi că s-a terminat, dar trebuie să fie un vis, o iluzie, căci tu mă suni... Ce faci? Trag cocluzii și aștept să-mi dau seama unde sunt. Mi-e teamă să deschid ochii. Dacă e un vis? Respirăm, pășim, visăm, iubim și trăim în lumi diferite. Avem un singur moment în care toate sentimentele, toate visele și emoțiile noastre, toate amintirile se topesc sub același cer plin de stele, cînd tu respirai încet și cald, iar eu îmi număram bătăile inimii cît un purice. Acela n-a fost vis, nici visul n-a fost decît un surîs, iar el a murit pe buze date cu ruj de 5 dolari, nuanța roșu-apris, cunoscut sub numele de Venus. Nu mai vreau să dorm, vreau să visez. Și nu mai vreau să visez, vreau să trăiesc.

miercuri, 13 ianuarie 2010

histoire de ma vie

merci, Lumi Cris :)
ai adus zîmbetul pe ziua de azi...

în altă ordine de smiorcăieli,

dependența de cofeină crește exponențial cu numărul de credite.
3 Nescafe Strong + 4 Capuccino La Festa classic + 2 Red Bull + 1 Twix + 1/2 Smash = 72 ore nedormite, presărate cu principii legale ale deontologie funcției publice, imperative categorice, diagrame Gantt și matrici ale planificării de contingență.
am un regret. dragul de Kant e mort deja.
am o dorință. să dau foc manualului de management de proiect.


Later edit[două ore și-o cafea mai tîrziu]...
revelație: STUDENT + DYING = STUDYING [!]
în loc să-nvăț...

luni, 11 ianuarie 2010

Heaven have mercy


Edith Piaf - Heaven have a mercy
Asculta mai multe audio Muzica
Dacă scap din săptămîna asta vie, va fi din cauză că încă mai am super-puteri!
De asemenea, am sprijin în suferință pe Dana, Boschi, Cati, Didi... Și cum sesiunea este cea mai constructivă perioadă pentru cu totul alte activități decît învățat, mărturisesc că am văzut vreo 3 filme, am făcut curat, am terminat 2 cărți și-am pierdut 2 nopți jucînd Monopoly și remi. Iar acum am în plan organizarea dulapului, spălatul rufelor, etc.
Heaven have mercy...

vineri, 8 ianuarie 2010

"n-o să uit niciodată cum ne-am cunoscut"

în fiecare seară îmi fac cumpărăturile din același supermarket cu iz de magazin mic de cartier mărginaș. azi am cumpărat portocale, biscuiți și iaurt. cine îmi vede frigiderul poate are impresia că sunt subnutrită, dar adevărul că de ceva timp mă hrănesc cu portocale și biscuiți. aveam un unchi care mînca doar ceapă cu șuncă iarna și roșii cu brînză vara. în orice caz, azi, în timp ce treceam pe lîngă vecinul meu misterios care își plimbă cîinile numai noaptea, scot un biscuite și mușc. și-mi rup un dinte. nu, nimic grav. doar că mi-am amintit de tine, cînd m-ai lovit din greșeală cu cotul în timp ce duceam berea la gură și mi-ai spart dintele. același. văd că e rezistent, încă se ține. și mi-am mai amintit ce mi-ai spus în noaptea aia...

„mi-ai spus că trebuia să plătesc odată dintele pe care ți l-am spart cînd ne-am cunoscut. ai avut dreptate. mi-am rupt toți dinții. de fiecare dată cînd te văd cu el scrîșnesc din dinți atît de tare că mi-e teamă că voi rămîne știrb. parcă nici n-au trecut 2 ani din seara cînd ți-am luat berea aia. parcă tu n-ai știi că te iubesc. de fiecare dată cînd mă gîndesc că el îți mîngîie părul așa cum făceam eu melancolia mea ia proporții apocaliptice și atunci îmi trosnesc gingiile de presiune„

au trecut ani. cînd mi-ai spart dintele, îmi venea să-ți crăp capul. iar tu rîdeai. rîdeai și-mi repetai că am o strungăreață kinky. dinții tăi probabil n-ar fi trecut prin așa ceva dacă în noaptea aia nenorocită cînd am băut mai mult decît trebuia m-ai fi ținut în brațe. nu, tu m-ai lăsat să plîng ore în șir pe balcon. ai spus că nu ai nicio pornire să vii și să ai grijă de mine și că n-ai s-o faci din obligație.

„nu se mai poate așa. cum poți să gîndești așa? cum, după atît timp? nu, te rog, lasă-mă. întotdeauna reușești să mă împaci și apoi lucrurile merg prea repede. am impresia că îți e teamă de discuții... nu vreau să faci nimic doar pentru că așa vreau eu. vreau să-ți dorești și tu lucrurile astea. nu, încetează. nu se mai poate așa...”

și pînă la urmă am plecat, obosită și amețită, cu lacrimile șiroind fierbinți pe obraji, pe buze, pe gît, prin păr... și-acum, cînd parfumul acestor amintiri plutește în aerul rece, privesc dintele meu rupt și îmi zboară gîndul la ce mi-ai spus ultima oară cînd ne-am vorbit.

„n-o să uit niciodată cum ne-am cunoscut. parcă te și văd, ca un copil furios, cum îți încleștezi pumnii neputincioși și începi să te agiți, să țipi, să te lupți... mi-e așa dor... n-o să uit niciodată expresia chipului tău încruntat și frumos. pot să te asigur că faptul că ți-am spart dintele este singurul lucru rău pe care l-am făcut și de care nu-mi pare rău, chiar dacă a fost din greșeală”

adevărul e că și mie mi-e dor de lumina aurie a acelor zile, cînd beam cafea întinși pe burtă sau jucam șah de dimineața pînă seara. îmi amintesc cum rîdeam de melodia asta...
te-am iubiiiiiit,
de-ai știi cît te-am iubiiiiiiit,
de-ai putea să-ți imaginezi iubirea
de la minus la plus infiniiiiit...


îmi doresc ca aceste amintiri să rămînă cu amîndoi mereu. îmi doresc să nu-mi uiți niciodată chipul. îmi doresc să nu uiți niciodată cum ne-am cunoscut.


Antract - Te am iubit
Asculta mai multe audio Muzica


marți, 5 ianuarie 2010

Orice, numai sesiune nu. Leapșa :)

Mereu cînd primeam cîte-o leapșă o puneam pe hold. Le-am rulat în background pînă azi. Cred că mai am una, dar trebuie să fiu sigură.
So, here it goes...
1) Ia cartea cea mai la îndemână, deschide-o la pagina 18 şi scrie al patrulea rând.
... mai încărcase socoteala și cu costul unei telegrame pe care i-o trimisesem seara Monikăi Silvs și pe care Kostert refuzase s-o plătească.
2) Fara să verifici, cât e ceasul?
16:45
3) Verifică.
16:46 [Ce precizie... Auci, am întîrziat!]
4) Cum eşti imbrăcată?
Pantaloni trei sferturi [cald la mine, neică], tricoul roșu pe care îl am de cînd eram în clubul Nova, bănuiesc că lenjeria nu contează, nu?
5) Înainte să răspunzi la chestionaru' ăsta, la ce te uitai?
La cursurile de dreptul familiei. Îngrozitor. Horror.
6) Ce zgomote auzi în afara celor produse de calculator?
Frigiderul. Cred că s-a stricat.
7) Când ai ieşit ultima dată şi ce ai făcut atunci?
Am dus gunoiul și mi-am luat un bulgăre în cap de la vecin neidentificat.
8) Ce-ai visat azi-noapte?
Că dormeam.
9) Când ai râs ultima oara?
Acum o oră, cînd m-a sunat D. de la metrou. Nu mai știu de ce, dar bănuiesc că de ea.
10) Ce ai pe pereţii camerei în care te afli?
Un calendar hand made cu toate zilele de naștere ale prietenilor, una bucată întrerupător și cam atît. Cred că am o fosilă de țînțar, but I’m not very sure...
11) Daca ai deveni multimilionar peste noapte, ce ai cumpăra prima dată?
Corzi la chitară?
12) Care-i ultimu' film pe care l-ai vazut?
Youth Without Youth
20) Dacă ai putea schimba ceva în lume, în afară de politică, ce ai schimba?
Șosetele. Între ele.
21) Îţi place să dansezi?
Yes, please.
22) George Bush?
No, thank you.
23) Care a fost ultima chestie care pe care ai vazut-o la teveu?
Cred că era un videoclip. Așa, cu Lady Gugu sau Gogo, naiba știe.

One word only

1. Where is your cell phone? NEAR

2. Your significant other? MEMYSELFANDI

3. Your hair? FLUFFY

4. Your mother? LOVELY

5. Your father? LOVABLE

6. Your favorite bodily function? BODY-TREMBLING

7. Your dream last night? CRRR

8. Your favorite drink? TEA

9. Your dream/goal? FABULOUS

10. What room you are in? MINE

11. Your hobby? DAYDREAMING

12. Your fear? NOTHANKS

13. Where do you want to be in 6 years? HERE

14. Where were you last night? HOME

15. Something that you aren’t? QUIET

16. Muffins? HOMEMADE

17. Wish list item? MOON

18. Where you grew up? CĂLĂRAȘI

19. Last thing you did? READ

20. What are you wearing? TSHIRT

21. Your TV? NONE

22. Your pets? OUTSIDE

23. Friends? HANDFULL

24. Your life? FANCY

25. Your mood? BORRED

26. Missing someone? YESPLEASE

27. Car? BLEAH

28. Something you’re not wearing? SEATBELT

29. Your favorite store? DREAMSHOP

30. Your favorite color? ALL

31. When is the last time you laughed? 1H

32. Last time you cried? LASTTIMEIWASHAPPY

33. Who will resend this? LETSHOPENOBODY

34. One place that you go to over and over? HOME

35. One person who emails you regularly? MYMOO

36. Your favorite place to eat? BED

duminică, 3 ianuarie 2010

2010

În ianuarie îmi doresc să-mi crească părul să-mi ascundă-n falduri umărul. Poate cu Rapunzel din poveste mă confunzi și-o să vrei cheală să mă tunzi.
În februarie, să zîmbesc și să-mi deschid aripile că am luat cu note mari toate examenele. Cîte să fac nu visez... De-atîtea vise în culori simt că pulsez.
Martie, să cad în cap dintr-un copac cînd cu tine-am să mă-mpac. Vreau să mergem prin Cișmigiu pe jos... O să fie așa frumos!
Pînă în aprilie cînd ziua mea iar e și doar tu poți să îmi dai lumină de....
Mai! te voi ține iar de mînă, tu îmi vei vorbi de lună. Nopți întregi nu vom dormi. Pur și simplu ne vom iubi.
Eu îmi pun rucsacu-n spate. Te-am pupat, mă duc departe... Tot în munții cu-armonie pînă-n luna iunie.
Și-apoi subit mă cumințesc pînă o să mă tîmpesc. O să-mi leg licența de-o funie, bine că vine iulie!
Iar apoi trag linie, ciudățenie cu dulce gust... Because I'm the chosen one in august!
Vino în septembrie cu lumina-i aurie să te întreb eu ce mai faci și dacă încă mă placi. Întrebarea mea preferată a rămas de ce? De ce îmi induci stări caracteristic biologice buimac-astmatice și extatice?
În octombrie te las să mă iubești, în suflet să mi te-adîncești. Mai ales că plouă-n geam și că bani eu nu mai am.
Dar nu-i nimic, te am în noiembrie și nu mai plătesc chirie pentru locul din sufletul tău. Acolo vreau să tot stau pînă plec iarăși la drum. Ce mai vrei să îți mai spun?Vii cu mine sau nu vii? Te duc tot mai sus, să știi...
Soarbe-mi din copilărie căci vine decembrie și-atunci împreună vom fi și ne vom aminti cum că totul e posibil, timpul este plauzibil, oamenii sunt și frumoși, chiar dacă-s chei și burtoși...
Vreau să uit că totu-i gri, vreau mereu să pot iubi... Să trăiesc, căci viața trece...
Și-un frumos 2010!