I bet she'll never know

I bet she still kisses you good night every Saturday.
I bet she still hopes you'll caress her when she's sad.
I bet you still make her cry.
I bet you still go in the middle of the night to make up to her.
I bet she never feels the different smell of your skin, or the different taste of your tongue.
I bet you still kill her a little every moment.
it's the first time I want to lose a bet I made from my own will.


I bet she'll never know about the small crime we take blame for.

amanta

ea mi-a șters lacrimile de pe față. ea mi-a strâns mâna și mi-a zâmbit cald. mi-a strâns tricourile și prosoapele de pe jos și de prin baie și le-a așezat frumos în teanc. ea știe să gătească și altceva decât paste. mi-a făcut ordine în dulap și a aruncat cutiile tale cu ceai. mi-a zis că nu-i plac perdelele mele, așa că le-am schimbat. a vrut să le arunce, dar n-am vrut s-o las, căci perdelele alea îngălbenite de vreme aveau ceva din parfumul tău, ceva din aroma bețișoarelor pe care le aprindeai seara. să știi că a vărsat cafea pe fața de masă pe care ai improvizat-o din cearceaful nostru de plajă, așa că acum am o masă nouă, din Ikea, față de masă cu buline, tot din Ikea și un set nou de cești de cafea. bine că mi-am amintit de ceștile de cafea. pe zi ce trece, sunt tot mai puține cești desperecheate și ciobite la noi în apartament. pe zi ce trece, ceștile pictate de tine dispar ca prin minune. ieri am observat-o pe ultima, pe undeva pe balcon. cred că e acolo de când am băut ceai negru cu vodkă și ne-am îmbătat așa de tare că am adormit pe balcon, în mijlocul lui octombrie.
ea a pus flori la geam și mi-a aranjat pernele. tot ea mi-a mângâiat cu părul ei lung pieptul și mi-a șoptit "te iubesc te iubesc te iubesc" în fiecare noapte, până adormeam. ea doarme acum pe perna mea. pe perna ta dorm eu. ea îmi alină serile, migrenele, melancolia. ea mă sărută ușor pe tâmple când îmi este somn, nu îmi zdrăngăne chitara aia dezacordată în creieri cum făceai tu. ea e blajină și calmă, așteaptă să plâng și să ies din baie și nu mă întreabă niciodată de ce am ochii roșii. ea așteaptă să te uit, dar mai degrabă te-aș mai iubi odată, crudă, nebună și străină cum ești, decât să te uit. te-aș lăsa să mă zgârii, să mă bați, să mă ții închis în pumnul tău de vrăjitoare, decât să te uit. mai bine să mor și să ajung în iad, să ard în flăcările veșnice cu tine, diavolul meu, iubita mea cu inimă de piatră, decât să las mângâierile ei să stingă chipul tău în amintire.
ea e simplă și sinceră, nu minte, nu trișează, nu copiază la examene, nu cântă fals.
ea e un balsam pentru trupul meu, pentru inima mea ce n-ai vrut-o decât pentru un joc înjositor și sângeros.
ea e medicamentul, panaceul, alinarea, tu ești tumultul, strigătul de disperare, bătaia sălbatică a unei inimi înveninate.
ea mi-a șters lacrimile de pe față, dar tu, doar cu un sărut, doar cu un vis, doar cu o adiere de perdele, cu o urmă de ruj ce nu se șterge, cu o pată de acuarelă pe covor, tu, doar tu, mi le aduci înapoi.
ea e dorința mea arzătoare, dar tu ești nevoia mea de zbor, chiar dacă zbor cu aripi de piatră.

Karma - Amanta
Asculta mai multe audio acustica

deep inside a woman's heart

there's a faith so strong it could make the world crumble
there's passion so intense it could make the sky tremble
there's love enough to warm every heart
there's light of hope in every part
of her tiny dreams
that rhymes
with a flame
ashamed
to burn
your name...
deep inside a woman's heart
there's so much more than blood...

Heart glue

It's not hard to fix a broken Carter,

I'm a South Park fan.
Carter is my favourite character.
Long time ago, Mymoo bought me a Carter pendant, as a gift from her.
Not so long time ago, you broke it when we were fighting over a stupid something I said that you thought I was serious about, so you took your anger on the furniture.
So you broke it.
So I fixed it, with some superglue. It's as good as new.

but it's so hard, Darlin', to fix my broken heart.

Aaaaand that's the way the heart crumbles!


Enjoy the song, it's one of my very favourite :)

m-am mutat.

da, din nou.

inainte sa adormi

O vanataie, o zgarietura, o unghie rupta, o taietura, o urma de foc inrosit, o lovitura, un pumn, o rana, un dinte spart, o lacrima, ochii-ti sunt rosii si umflati, corpul te doare, creierul iti vajaie, simti ca te prelingi din tine si te ascunzi. dar e ceva in calea ta, ceva ce-ti taie respiratia fragila si usoara. ti se topeste si ultima farama de speranta si iti duci mainile indurerate la tamplele pulsandu-ti de o furie seaca, ti le treci prin par si parca lumea se invarte, strazile se amesteca, nu stii unde esti, te impiedici in graba ta sa regasesti drumul spre casa. transpiratia iti curge siroaie pe sira spinarii si tricoul ti se lipeste de piele. auzi un caine latrand si-un miros greu iti invadeaza narile, incepi sa tremuri de frig si frica, ploaia iti patrunde fiecare particica a corpului, intunericul te inghite si tu te lasi inghitit de falcile lui negre...
pentru o clipa nu stii unde esti, tresari si-ti dai seama ca ai avut un cosmar, ca esti ud de sudoare si buzele iti sunt reci si sarate. intinzi mana si prinzi cu degetele crispate un miraj parfumat care s-a volatilizat in aer. scarsnesti din dinti si-ti musti buzele, iar disperarea ti se aduna in suflet, caci cosmarul nu s-a sfarsit. te chircesti sub patura si te lasi in voia lacrimilor pe care le urasti atat de mult...
adormi asa, obosit de agonie si scaldat in sare. si ultimul tau gand inainte sa adormi e ca eu nu mai sunt acolo, langa tine...

Nirvana - Something in the way
Asculta mai multe audio diverse

Cateva cuvinte... despre iubire

Nu sunt o persoana care poate sa se separe de evenimente, astfel incat sa le poata cantari cu obiectivitate. Simt nevoia sa le trec prin filtrul sufletului meu, nu pot sa nu incerc sa-mi creez propria imagine a unei lumi care, prin asprime, prin duritate si frumusete, ma modeleaza ca pe o bucata de lut insufletita. De fapt asta sunt, asta suntem, noi toti, de la omul simplu din popor la presedinte, de la bugetari la copii si de la cersetori la moguli. Suntem doar tarana pe care Dumnezeu a luat-o in palmele Sale si peste care a suflat viata.
Imi este greu sa ma detasez, asa cum spuneam, de universul pictat in propriile mele culori. De multe ori ma rup constient de realitate, citind o carte care-mi place, ascultand o melodie draga sau pur si simplu meditand in voia melancoliei de-acum impamantenita adanc in insasi esenta fiintei mele. Cred de prea multe ori in nimicuri, ma regasesc dezamagita de lucrurile simple ale vietii, sufar de amorul propriu al copiilor mult prea mici sa inteleaga. Dar ma opresc aici cu analiza propriului mecanism de gandire, caci incep sa alerg in cercuri si-am sa ametesc mai devreme de a-mi expune aici ideile care ma macina de mai bine de cateva ceasuri, ba chiar de mai bine de cateva saptamani. Dar am sa va lamuresc pe parcurs despre ce e vorba. Acum am vrut doar sa va atrag atentia asupra firii mele capricioase, a scrisului neglijent si a rabdarii putine ce a putut incapea intr-o minte inca frageda. Scriu si-mi place sa scriu. De prea putine ori sunt atenta ca ceea ce scriu se "pupa" sau nu cu realitatea aia general acceptata de la N la S si din Craiova la Pitesti. Nu pentru ca as fi o ingrata. Sau poate ca sunt, dar atunci nu prea mi-ar pasa daca sunt, nu? Nu, ci pentru ca ceea ce scriu de obicei este adevarat pentru mine, cea care a aranjat frumos cuvintele in pagina, Alexandra aceea a momentului cand tastele tresar si ochii urmaresc caracterele ivindu-se, tremurand, alergand unul dupa altul, intr-un galop al trairilor egoiste, al senzatiilor de refulare si linistire a preaplinului launtric.
Acum, cu scuzele de rigoare, voi reveni la ceea ce te intereseaza.
Te-ai gandit vreodata de ce e atat de greu sa vorbim despre iubire? Te-ai gandit vreodata de ce ne este atat de greu sa gasim acele cuvinte simple care sa cuprinda in intelesul lor motivul pentru care sangele ne navaleste puternic in vene, de ce obrajii ni se impurpureaza la simpla atingere si de ce un simplu moment de tandrete poate deveni insasi seva din care un suflet sa-si atraga energia sau sfasierea?
De ce sa ne fie greu, cand in realitate totul este atat de simplu?
Iubim, iubim mama, iubim familia, iubim locuri, iubim oameni, iubim flori, iubim buze, zambete, maini, momente pline de muzica si culoare, iubim tot ceea ce poate exista, chiar si ceea ce uneori nu exista.
Asta e tema ta, a tuturor. Vreau sa te gandesti la tot ceea ce iubesti. Chiar daca nu are inteles decat pentru tine, chiar daca pana si cugetul doare, chiar daca a inceput, chiar daca s-a sfarsit.


PS - Incerc din rasputeri, Lu. Chiar incerc.