Tu ai știut

Nimeni nu știa că iubea sunetul corzilor de chitară în aerul înghețat al iernii.
Era ceva în felul în care te îmbrățișa. Și în felul în care cădea în visare uneori. Îi plăceau defectele minuscule ale celor dragi. Cum uitam să spăl vasele sau cum eram neîndemânatică. Sau cum mă ciupeam de mâini atunci când eram nervoasă, umplându-mă de bube mici pe care apoi le confunda cu alunițele. Secretele naturii o umpleau de o liniște a îngerilor. Și-atunci când dansa prin casă, în rochia ei cu buline, ascunsă de draperiile aurii, îi plăcea să se creadă cea mai frumoasă femeie. Și era. Doar că nimeni nu știa. Nimeni, nimeni, nimeni.
Nimeni nu știa că ura despărțirile, înmormântările și nunțile.
Nimeni nu știa că desena inimioare pe cursurile de Fiscalitate.
Nimeni nu știa că îi plăcea ceaiul cu trei lingurițe de zahăr, nu cu două.
Nimeni nu știa cât te-a iubit, cum te-a iubit, în modul ei sălbatic, rupt de realitate, ca într-un film vechi, alb-negru, difuzat în după-amieze leneșe, o auzeai cu voce suavă, pisicoasă "Te iubesc mai presus decât viața!", făcând ecranul să tremure, hohotele să se disperseze în purici din non-culori, iar sufletul să-i iasă prin fotonii umeziți de lacrimi.

Tu ai știut, tu ai învățat-o. Tu ai luat-o de mână și-ai dus-o acolo unde visul alb devenea crâmpei de adevăr. Tu i-ai cântat la chitară, cu degetele degerate. Tu ai știut.

Tu ai știut.

Psychotic

I don't know what it is, but there's something about high heels that makes me psychotic. A lot like the smell of gasoline makes me psychotic. And the way my room looks when it hasn't been cleaned in a month makes me psychotic. And the sweat stains on a hot day make me psychotic and of course, if I forget wearing stockings, the irritation on my legs makes me psychotic. Or the way people seem to look at me when I'm dressed up makes me psychotic. And the sound of cellulose makes me psychotic. And the ticking clock at night makes me psychotic. And if you put those two together, you can go to hell. And my insomnia makes me psychotic. And the way my breath smells bad in the morning makes me psychotic. And being all alone on a free Saturday makes me psychotic. And being all alone on a free Saturday, with no electricity makes me psychotic. And being all alone on a free Saturday, when it rains really bad and it thunders and there's no electricity, makes me psychotic. And incidentally my worst fear, after spiders, is thunders, so if you make me stand in a rain of spiders that thunders, then I'll get as psychotic I can be. And the way my skin burns after you touched it makes me psychotic. And the way you kiss her in front of me makes me psychotic, and I don't wanna talk about this anymore because I'm unbelievably fucking psychotic!

Știi că cineva se bucură să te vadă...

când aruncă din spate chitara, geanta, punga de cumpărături și umbrela șiroind de ploaie, ca să te cuprindă în brațe...
și-apoi îți zâmbește copila din ea, în timp ce se învârte în noua ei rochie medievală.

din nou, nu pot să dorm. și citesc o carte de Fadia Faqir, ascultând muzică ambientală hindi. ce să-i faci cu insomnia.

10. 9 virgulă 10

.

am uitat de emoții cântând. în metrou, la metrou, pe stradă, prin ploaie, pe scări, în sala de examen...


Asculta mai multe audio Muzica

Later Edit: am schimbat titlul ca să nu mai induc pe nimeni în eroare :D

The Latest Edit: am revenit la titlul care băga lumea în ceață. yay.

I Can't Sleep - Tales Of Mere Existance

one sheep, two sheep, three sheep...

Later...


omg, i just ran out of sheep! well, i'll just count... goats!

one goat, two goats, three goats...

***

99
98
97
96

...

-192.763
-192.764
-192.765
-...

source

Dacă mă vedeți azi...

oferiți-mi o ceașcă de cafea tare, fără lapte.

Băteți-mă ușor pe umăr, priviți-mă în ochii încercănați și obosiți și trimiteți-mă acasă, să învăț.

Dacă nu, beți o cafea în cinstea lui Supergirl.



Asculta mai multe audio Muzica



Da, și eu am o problemă. Și problema nu-i mică :)

și-atunci le-am condamnat pe toate la moarte...

Asculta mai multe audio Muzica

pe curviștina inocentă care nu poate să trăiască fără Fănel, că dacă o părăsește Fănel, ea se omoară.
pe prostănaca aia depresivă care e obsedată și frustrată de ce spun ceilalți despre ea. ia-ți pastilele de slăbit și dispari.
pe panarama aia care se crede femeia fatală. poți să rânjești cât vrei din buzele alea pline, tot n-or să-ți cadă bărbații ca muștele la picioare.
pe prefăcuta aia mică, care se minte singură că e mai frumoasă și mai deșteaptă decât este. go take some psychotherapy sessions.
pe târfa aia plină de resentimente și ambiții. nimeni nu te place. nimeni nu te vrea. stop being a bitch.
pe ipocrita aia care l-a făcut pe un prost s-o iubească atât de mult, încât voia săracul s-o ia de nevastă, așa proastă și needucată cum era.

pe toate le-am condamnat la moarte și nu mă simt vinovată, nu am remușcări, nici milă, să le ia dracu' pe toate. și dacă nu scap de ele nici așa, promit că-mi iau ștreang și săpun și-mi pun capăt zilelor, fără Fănel nu pot să trăiesc, of, ce trist.

cuvinte potrivite

Asculta mai multe audio Muzica


dac-aș găsi cuvinte potrivite-n care
să așez tot ce simt, aș înnebuni,
o frumusețe crudă nu e-n stare
să stea pe limba-mi plină de minciuni.

mă jur pe buze de păcătos
că nu cred în tot ce simt
sufletu-mi știrb, de tine stors,
chircit în clinchet de argint,
dac-ar avea destulă credință
în sentimentele necunoscute,
ar rătăci prin a ta ființă
și-ntr-un sărut de buze mute
ar ucide chinul aripilor tale,
ar respira din binecuvântata
clipă de petale
în care l-ai învălui în alintata
atingere a genelor tale fine
căci la ce bun să-mi fie aerul din plămâni,
când m-aș pierde etern în tine?
uitate clipe, zile, săptămâni
cântă furtuna emoțiilor care
îmi fac pieptul, apus de convulsii,
prins în cruda-ncarcerare
a celei mai adânci și dulci depresii,
colivia celor necunoscute.
spune-mi că vei rămâne,
sau nu, mai bine, du-te
în brațe reci când soarele apune.

oamenii mă vor minți
și-n minciunile lor
mai vie mă voi simți
decât în albul vis al brațelor
care-mi va fi ultimul suflu de aer,
ultima sclipire din suflet,
ultimul nesăbuit adulter,
ultimul drum fără bilet,
ultimul crud adevăr,
iubirea, ura și moartea mea.
ce cântec de curvar
obișnuit să bea
din sufletu-mi frânt
ce chinuri îmi va da?
ce lacrimi să mai cânt?

pe întunericul minciunilor
ce mi le învârte conștiința
prin irisul fript al ochilor
pe vânătăile acestea,
pe degetele mușcate de frig
jur că nu cred în ce simt.
așa-mi vine să strig
dar eu cred și mă mint.

schimbi totul în mine
jocul de-a inocenta
motive de rușine,
femeia și adolescenta,
copila și paiața,
mizeria neputinței mele
și viața
ce-mi curge-acum în rimele
scrise-adânc în vene
curge în picături roșu-aprins,
curge amar și-alene
și chinuri verzi mi s-au prelins
în trista-mi colivie.
sufăr, să știu că-s umană
sângerez, să știu că-s vie...
ucid, să știu că-s mamă,
mă-nchin, să știu că sunt icoană,
sărut, să știu că-s cheie,
alin, să știu că-s rană,
rănesc, să știu că sunt femeie...

"din raționamente economice"

Asculta mai multe audio Muzica
... de la 1 iulie vă transformăm în copilul străzii. o să vă luăm toate amintirile și-o să le punem într-o valiză cu destinație necunoscută. o să vă punem să vă cărați toate visele și să le îngrămădiți în debarale întunecate și umede. o să vă ștergem cuvântul "acasă" din memorie, dar nu și din suflet. aia e problema dvs.
nu încercați să vă opuneți, nu încercați să ne înduioșați, nu plângeți.
Căminul Theodor Pallady, cu holul lui curat și tăcut, cu camera 002 de unde răsare soarele, cu toate amintirile mele și-ale tuturor, se închid. și-n urma ușilor lui închise voi păși cu teamă.
tocmai când voiam să îmi pun perdele și draperii noi. mie, căreia îmi e frică de schimbare...
... and life will never be the same again...

Hi there brain cells,

please, please don't die, I need you so much!

***

în altă ordine de smiorcăieli, iată rețeta pentru ieșirea din starea de letargie caracteristică verii și, bineînțeles, energizantul universal pentru momentele în care studiezi materiile de licență:

Huge rock.
Hold it with your left arm and apply directly to forehead.
Repeat rapidly until effective.
Or until it cracks, like mine did.

***

aștept luna iulie cu sufletul la gură și gura până la urechi. și-un cucui în frunte.

Dirigonțu

************************************************
intra grăbit pe ușă, ne saluta în timp ce lua creta între degete și, concentrat și sârguincios, ne scria în rânduri mici și ordonate. umplea câte 5-6 table. era mereu plin de pete de cretă. dar asta era ultima problemă legată de estetică. avea niște blugi lălâi, cu genunchii lăsați și tociți. cămașa îi era ponosită și îngălbenită. din când în când, purta un sacou bej de ochii directoarei. "băiat bun Marinache, păcat că se poartă așa neglijent". din când în când spre rar petele de unsoare lipseau. rar spre niciodată era bărbierit sau tuns. dar îl iubeam, așa ciufulit și bărbos cum era el. ne privea afectuos prin ochelarii cu ramă groasă sau peste ei atunci când voia să ne certe.
avea simțul umorului și nu se jena să ne povestească tot soiul de întâmplări în scurtele ore de dirigenție. băgam mate la greu. și-n pauze. se știa.
de multe ori m-am mirat cum un om atât de zăpăcit putea să stăpânească atât de bine o știință exactă.
dirigu' avea superputeri. putea să oprească timpul. când aveam 2 ore de mate, uneori 3 sau 4 consecutiv, știam că zeul Cronos trage un pui de somn și-l lasă pe el responsabil. atât de greu treceau orele de mate că simțeam cum obosesc și îmi apar riduri. fiecare funcție, fiecare integrală, fiecare șir, mulțime, primitivă, matrice... mi-e dor de ele.
și-aș vrea acum să mai stau în banca I, să o aud pe dana din spatele meu "ce, mă? ce scrie acolo?", să o văd pe colega[La Mulți Ani, Cole!] de bancă punând pixul pe bancă și capul alături, să mă întorc spre clasă și să privesc figurile mirato-speriato-indignate ale colegilor care scriau.
cel mai mișto era că ne scotea la tablă și nu ne puncta până nu arătam că am priceput. mai dădeam câte o lucrare, dar venea o săptămână mai târziu și ne spunea "bă băieți, lucrările alea sunt execrabile!"
n-am dat în viața mea atâtea examene câte teze am dat la mate. repetam teza până era mulțumit. sau mă rog, se împăca cu gândul că nu are ce să ne facă, ăștia suntem și mai mult nu putem.
când venea vorba de bac, ne ironiza "bă băieți, voi acuma stați liniștiți, dar să vedeți într-a 12-a cum vă tremură chiloții!". apoi îl lua în vizor pe Beson "ce, mă Irimia, tu ești bătrânul înțelept? poate să vină vreun cutremur, tsunami, să te panichezi!".
și n-am să uit nicicând cum, în zăpăceala lui de geniu, absorbit de rezolvarea unei alte probleme imposibile la tablă, a luat draperia în locul buretelui și a șters tabla.
sau cum ne punea, "prizonieri ai tablei"[asta e a profului de fizică] să stăm câte o oră în fața tuturor până ne mânca sufletul cu mama lor de funcții și tot nu pricepeam nimic. rectific, pe moment pricepeam și atunci ne spunea așa: "bă băieți, chestiile astea sunt banale, nu-i așa? ați înțeles? da? ia ridicați mâna, să văd câți ați înțeles!"
după aia venea prăpădul, că toți ridicam mâna. și pe bună dreptate. când îți explica el, era dificil. când ajungeai acasă și încercai să înțelegi singur, era imposibil.
mai făcea pe nazistul din când în când, mai ridica câte unul în picioare... "în mod normal, mă Apostole, primăvara animalele se trezesc din hibernare!"
și era simplu, haios și uneori blând. și mi-e dor să-i văd figura amuzată cu sprâncenele stufoase ridicate în semn de mirare, la sfârșit de oră, când începeam să ne întrebăm unii pe alții, făcând pe nevinovații: "ce, mă, e pauză? i-auzi mă, cică-i pauză deja!"
"bă, e unul ciumec la noi în clasă! unul care are ceas, asta e sigur!"

leapșa roasă de molii

Hi, my name is: Alexa
Never in my life have I been: dead?
The one person who can drive me nuts is: one phone away.
When I’m nervous: I go to my cave and plot my revenge.
The last song I listened to was: Dire Straits – Fade to Black
If I were to get married right now my best man/maid of honor: forget the maid, who’s the groom?
My hair is: long.
When I was 5: I read an entire newspaper.
Last Christmas: I swore it’s the last Christmas with my family, but I don’t recall why. Every year it’s the same.
I should be..: more confident.
When I look down I see: my made-for-fashion shoes :)
The happiest recent event was: graduation!
If I were a character on ‘Friends’ I’d be: Phoebe :D
By this time next year: I’d have longer hair?
My current gripe is: a little thing called insomnia.
I have a hard time understanding: how can I still be awake, when I haven’t slept in a long, loooooong time...
You know I like you when: you made me laugh.
If I won an award, the first person I would tell would be: my mom.
Take my advice: don’t do drugs... if you like alcohol better.
The thing I want to buy: new guitar.
If you visited the place I was born: you’ll be surprised how many new-borns are in a maternity.
If you spent the night at my house: morning pancakes would be your first problem. Jam, honey or chocolate?
I’d stop my wedding if: Kurt Cobain would come and sing my wedding march.
The world could do without: bad.
I’d rather lick the belly of a cockroach than: lick the belly of a spider. Sick!
Most recent thing I’ve bought myself: bread.
Most recent thing someone else bought me: ice-cream.
My middle name is: „Xena, prințesa războinică” has been often suggested.
In the morning I: hate to snooze my alarm.
The animals I would like to see flying besides birds are: pigs. There’s a bet involved. :D
Last night I was: so tired I couldn’t sleep.
There’s this guy I know who: at least pretends listening to me.
If I was an animal I’d be: Kung Fu Panda.
A better name for me would be: Xena, as others might say.
Tomorrow I am: hopefully, alive.
Tonight I am: still alive.
My birthday is: a reason to smile on a 13.
You will resend this to: pickchiu, Mih and Papi :D

momentul meu de liniște

Asculta mai multe audio Muzica
m-am trezit înfășurată în cearceaful încrețit de cute albastre, îmi era cald și-am deschis geamul. aerul de seară e înăbușit și uscat, dar liniștea străzilor te îmbie să te joci cu stelele, cât cuprinzi cu ochii. o toropeală dulce pune stăpânire pe mine, iar camera se scaldă în acorduri de jazz și blues. cana grena de pe masă nu are ceai, nici cafea, iar eu aș vrea să-mi țes visele într-o pânză colorată pe care s-o port în fiecare zi însorită. iar dacă îmi vei cere, am să-ți dau un petic roșu care-n lumina de dimineață ar străluci în curcubeu, iar în ploaia de vară, ar fi ușor ca un fulg.
prin geamul deschis străbate câte o șoaptă a nopții, iar eu simt cum mă trezesc și cum în piept se adună frânturi de nume dragi. aș fugi afară din casă, aș sări într-un picior și m-aș ascunde în lumina felinarului trist, doar să mă sting cu răsăritul, aș zbura într-un dans de fluturi, să mă pierd în asfințit încet, să dispar fără urmă în somnul vrăjit care te poartă departe de mine și de noaptea mea liniștită.
probabil visezi corăbii amorțite în ape înghețate. respiri ușor și dulce, fără niciun fel de tresărire.
din nou, liberă, poate inconștientă, fredonez melodii vesele lungită în pat și-aș vrea să-ți văd ochii deschiși. să mă oprești, să mă cerți, să-mi faci un ceai și să mă săruți pe genunchiul drept, unde m-a pișcat o insectă. ceai negru, te rog. nu contează că e noapte, mie-mi place.
așternutul meu șifonat seamănă cu o furtună pe mare și e în zadar să netezesc aceste valuri înspumate. calmă, aș da cu banul dacă să te alung din gândurile-mi nocturne sau să continui să visez. e târziu și te visez. de ce m-ai trezit?
ți-am făcut ceai. plec.
mai bine nu mă mai trezeai. pleacă.

nu-i așa că m-ai iubi mai puțin...

dacă aș fi mereu puternică, mereu deșteaptă, mereu frumoasă, mereu calmă, mereu curajoasă, mereu plină de viață, mereu conștiincioasă, mereu zâmbind, mereu trează la ora 6, mereu lucidă?
thought so.

cel mai frumos sărut

Asculta mai multe audio Muzica

ai vânătăi pe genunchi
îi zic, oftând din rărunchi
și țigarea ți s-a stins
sau o fi fost din-adins
n-o mai aprinde-acum
nu mai face-aici fum
suntem la spital, tâmpito
nu mă mai privi așa
într-o doară
mai bine dă-mi niște supă strecurată
și spune-mi de țeava înfundată
de acasă
nu plânge, n-am murit
știi doar că sunt tâmpit
cum ies de aici îmi iau alt motor
vreau pe străzi din nou să zbor
nu plânge, ce dacă sunt desfigurat acum
doar că mi-e rău de la fum
taci, proasto, și-ascultă
nu mai plânge ca o tută
într-o săptămână ies de-aici, chiar și-n scaun cu rotile
n-am nevoie de injecții, perfuzii sau pastile
vreau tărie să suport surorile
blonde și amabile
care nu-mi găsesc vena
ea stinse țigarea de tot
și-mi dădu un strop de antidot:
luă o mușcătură din cheeseburger
într-un mod total nealimentar
mestecă ușor, pe-ndelete
cu-o bizară blândețe
și mi-o duse la gură, zâmbind
nimeni, niciodată
nicio altă fată
doar mama a putut atât de bine
să facă așa ceva pentru mine.