vineri, 30 octombrie 2009

Elena


- Makenai! (Violin) Sad Theme
Asculta mai multe audio Muzica
Elena e din Constanța. Are în jur de 30 de ani și locuiește la casă. Elena are un băiețel în clasa a 5-a pe care îl crește singură din salariul ei de 600 RON. Are întreținere de 200 RON și o mamă oarbă. Tatăl ei a decedat acum 3 luni după o luptă acerbă cu cancerul, cu o lună înainte ca fabrica unde lucra Elena să se închidă. A trebuit să se împrumute de bani pentru înmormîntare, iar de 2 săptămîni de cînd lucrează e mulțumită că a reușit să-și achite datoriile. Băiețelul Elenei a fost maltratat sexual acum 3 ani și merge zilnic la școală fără pachet. Elena plînge cînd își amintește că e bolnavă și nu mai poate dona sînge, dar devine serioasă și rigidă cînd o întrebi de soțul care a părăsit-o acum cîțiva ani, lăsînd-o împovărată de datorii. Odată Elena a cerșit de mîncare, dar numai pentru că i-a fost rușine să-i ceară mamei sale bani din pensia ei de 300 RON, din care 100 RON se duc pe medicamente.
Pe Elena am cunoscut-o azi. Povestea ei e reală, iar soba ei e încă rece. Aș vrea să fi inventat totul, dar din păcate aud la tot pasul de oameni care de mult au încetat să mai spere că va fii mai bine. Azi Elena mi-a mulțumit că mă ocup de cazul ei, iar eu am rămas impresionată pînă la lacrimi de durerea ei, durere de mamă, de fiică și de femeie...
Trist, dar uneori mai trebuie să ștergem lacrimile altora și să le lăsăm pe ale noastre să curgă în voie, căci ele alină durerea celorlalți. Arată că-ți pasă. Arată că ești alături. Chiar dacă ești departe. Am învățat de mult că distanțele nu contează atît timp cît ele se măsoară în prietenie, în iubire și respect...
Așa că hai să fim aproape unii de alții, măcar o milisecundă...

Niciun comentariu: