E primăvară. Mi-e dor. Aș alerga prin iarbă, dar asfaltul a căscat o gură neagră peste tot Bucureștiul. Iar dacă a mai rămas vreun petic de verde, acela e cu siguranță îngrădit.
E cald. Azi am revăzut vechi prieteni. Da, ne-am amintit de vremurile cu drumeții cu cântec și nesomn vesel petrecut prin vreo cameră de cămin sau garsonieră, de Vama, Pheonix și Dan Spătaru. Iubesc muzica veche. De fapt, iubesc muzica.
E noapte. Mă gândesc la Mărțișor. Mă gândesc la mama. Aș vrea să îi pot oferi tot ce am în inimă. Să pot să mă mulțumesc pe mine mulțumind-o pe ea. Parcă o vad. Râde zgomotos, iar flacăra din ochi îi joacă pe chip. Mi-e dor de ea. Mulțumită ei sunt un OM BUN.
E ciudat. Glasul ei mi-a răsunat în suflet un cântec șoptit cu un copil și o vrabie. Așa m-am îndrăgostit de muzică. Așa am crescut. N-am învățat să cânt la chitară, nu. Dar aș vrea. De dragul ei. De dragul lor. De dragul sufletului meu.
E minunat. Mi-am îndeplinit un vis. E vorba de gala folk Om Bun. E bizar cum pot să iubesc niște oameni fără să-i cunosc. Recunosc, sunt iubitoare de oameni. Preferații mei sunt oamenii buni, așa că mi-aș dori să îmbătrânesc cu ei, să trăiesc fiecare clipă cu ei, să mă bucur de răsărit alături de ei, iar diminețile să mă trezesc cu ei în gând. Recitalul a fost hrană pentru spirit, rezonanța lui a ajuns până departe, acasă, iar în marea Sală a Palatului armonia mi-a invadat fiecare fibră de gând. Am râs, am ascultat glasuri din trecut, am primit un bănuț din comoara înțelepciunii. Am și plâns. Mi-e dor de tine, deși nu m-am uitat niciodată în ochii tăi. Îmi ești prieten. Mereu mi-ai fost. M-ai învățat că sfârșitul nu-i aici.Și mai mi-e dor de un tată bătrân cu zâmbet de copil. Mi-a spus o vorbă pe care n-o voi uita și pe care am s-o prețuiesc. Omul care cântă nu are cum să nu fie om bun.
Așa că... Bine ai venit primăvară! Mi-e dor de tine, mamă! Mi-e dor de tine tânără, dar oglinda îmi alină dorul. Da, te văd pe tine în mine mai mult decât în oricine. Mă văd mai mult tu decât eu uneori.
Pentru mine e un vis împlinit. Un vis împlinit pe jumătate. Aș vrea să mai existe o gală folk și pentru tine.Aș vrea să îți privesc ochii încercănați cum reflectă bucuria la care ai jinduit.Aș vrea.Și pentru că vreau am să și reușesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu