joi, 30 iulie 2009
spune-i o poveste
Korn - Kiss
Asculta mai multe audio Muzica
„spune-i o poveste. nu o lăsa să adoarmă tristă și răpusă de lume. ia-o în brațe și poart-o prin fiecare vis albastru, prin nori și praf de stele până în patul ei plin de dor. pune-ți brațele în jurul ei și mângâie-i tâmplele. sărută-i ochii. iubește-i palmele. dezmiardă-i pletele castanii ce se revarsă pe pernă. așează-te ușor lângă ea și spune-i o poveste. nu vezi cum așteaptă, nu citești tremurul din ochii ei căprui? vorbește-i încet, atinge-i pielea ușor, ca un abur. las-o să adoarmă îmbrățișată. căldura trupului tăi îi va lua orice durere, îi va stinge orice dor, o va face fericită și liniștită. atingerea ta îi va aduce cele mai dulci vise, cea mai plăcută pace...
spune-i o poveste, are să te iubească dacă o faci...”
„nu știu nici măcar o poveste. ce să fac?”
„salveaz-o de ea însăși... spune-i o poveste”
„tu nu auzi că nu știu nici una?”
„shhh, o să ne audă...”
- dragă, ce tot faci acolo? ce faci? unde te duci? ce faci? de ce pleci? hei, vorbește-mi!
- nu știu nici o poveste, ok? nu știu!
- nu pleca, stai...
- adio!
zgomotul spart al ușii o făcu să tresară. lacrimile curgeau fierbinți și sărate. se simțea ca și cum un hău s-a căscat peste ea și peste toate visele ce-au îndrăznit vreodată să o însoțească. singură. dar de ce? cum? tremura. începu să plângă cu sughițuri. simțea că se sufocă. nu, nu are cum... nu e adevărat... se târî în pat și își îmbrățișă ursul de pluș. plânse până se trezi în mijlocul unei dimineți proaspete și umezi care își întindea boarea răcoroasă prin fereastra întredeschisă.
„a fost doar un vis deci? el e aici, nu?”
„nu, scumpa mea.”
ursul de pluș o privea grav.
„am încercat, să știi...”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu